Imaginile stimuleaza creativitatea

Pe octavdafinoiu.ro am postat un articol care aduce completari celui referitor la depozitarele de idei. In articolul respectiv am insistat asupra rolului imaginilor in stimularea creativitatii si am dat exemplul operarii cu bancile de imagini, fie ele organizate sau nu.

Ar mai fi important faptul ca, atunci cand privim fotografii, se activeaza alti centri nervosi decat in momentele in care doar incercam sa gasim continuari logice ale unor idei/concepte. In aceasta situatie, cu emisfera dreapta „pornita”, ne va fi mult mai usor sa vedem relatii si conexiuni noi si sa generam noul, fie referitor la idei si perspective, fie referitor la obiecte, situatii etc. Este procesul pe care Edward de Bono il numeste gandire laterala.

Reclame

Depozitarele de idei – izvor de creativitate si inovatie

In postarea intitulata „esenta creativitatii” mentionam faptul ca o opera noua, o idee noua, descoperirile sau modelele/metodele/modurile noi de organizare au la baza reprezentari, perceptii, idei acumulate anterior care se combina intr-o maniera originala.
Exista cateva aspecte deosebit de importante aici care, in final, ne vor conduce catre surse practic inepuizabile de noutate, de un potential imens, care ne sunt la indemana.

  1. Este vorba despre un proces intern – mental – care consta in asocieri ale unor reprezentari/perceptii/idei. Ori asta inseamna ca fundamentul creativitatii si al inovatiei se situeaza la nivelul limbajului! Literele si cuvintele sunt cele mai mici unitati cu care se poate opera pentru a crea ceva. De asemenea, imaginile constituie elemente cu care se poate opera (probabil ca un meme este cea mai mica unitate in acest sens).
  2. Asocierile trebuie sa aiba drept rezultat o anumita doza de noutate, ceea ce inseamna practic o combinare/combinatie de elemente (reprezentari/perceptii/idei) deosebita fata de ceea ce exista anterior. Combinarea aceasta presupune „incalcarea” unui anumit mod de organizare – o mica sau o mare revolutie – in cadrul sistemului respectiv, ceea ce presupune incalcarea sau nesocotirea unor reguli, fie intr-un mod sistematic, fie in mod aleatoriu.

Pe aceste baze, putem concluziona ca plecand de la materiale cuprinzatoare si de o mare varietate, exprimate in cuvinte si/sau imagini, se pot genera perspective, idei, obiecte, modele si metode noi. Acum se pune intrebarea „Exista depozite de asemenea elemente care sa ne ofere materialul de lucru vast si – la nevoie – complex, ori de cate ori avem nevoie?”. Raspunsul este „Da!”. Avem la indemana banci de date cu care putem opera. Eu le numesc depozitare de idei. Aici intra, in primul rand, dictionarele. DEX este poate cel mai cuprinzator dar nu trebuie sa neglijam nici dictionarele specializate. De asemenea, pot fi incluse orice ghiduri, directoare etc sau operele care sunt caracterizate printr-un grad ridicat de cuprindere a conceptelor dintr-un anumit domeniu. Cu asemenea resurse putem sa facem operatii dupa reguli formulate chiar de noi. Nu exista limite in ce priveste criteriile pe baza carora putem sa facem operatii de combinare.

DEX (sau extinzand – dictionarul explicativ al oricarei limbi) este cel mai cuprinzator depozitar de idei. Practic, este resursa primara care foloseste ca baza pentru toate ideile posibile. Modurile de operare si regulile de operare cu limbajul determina practic orizontul limitat sau nelimitat al ideilor la care putem ajunge. Complexitatea si originalitatea rezultatelor combinarilor le hotaram doar noi atunci cand ne alegem regulile operatiilor.

Mecanisme pentru stimularea inovatiei

    Daca intrebi vreun manager cu MBA sau vreun profesor de scoala de afaceri care sunt companiile cele mai vizionare, iti va mentiona precis printre ele si 3M.

    Cu ceva timp in urma, intr-o carte despre cele mai bune 100 de decizii de management din istorie, gasisem si decizia managerilor de la 3M de a acorda angajatilor 10-15% din timpul de munca pentru dezvoltarea proiectelor personale. Chiar mi s-a parut ceva deosebit; o decizie foarte inspirata, strategica. Sa stimulezi experimentele pentru ca, mai apoi, sa pastrezi ceea ce se dovedeste a fi o inovatie deosebita este cel mai bun lucru pe care il poate hotara un manager in ce priveste mai buna valorificare a potentialului resurselor umane.

    Dar ceea ce am aflat despre 3M intrece orice asteptari pe care le-as fi putut avea, desi stiam ca face parte dintre companiile cele mai vizionare! „Regula 15%” nu este singurul mecanism care stimuleaza progresul la 3M. Mai sunt alte… 13 mecanisme!

    Iata-le mentionate in continuare:

  1. pentru stimularea dezvoltarii de noi produse s-a instituit regula ca 25% din vanzarile fiecarei divizii sa provina din produse/servicii introduse in ultimii 5 ani.
  2. pentru stimularea intraprenoriatului a luat nastere premiul „Pasul de Aur”. Evident, cei care isi asuma riscuri si reusesc sa puna pe picioare cele mai bune idei noi de afaceri vor primi acest premiu.
  3. tot pentru stimularea intraprenoriatului s-a infiintat o bursa. Valoare ei maxima este de 50.000 de dolari.
  4. pentru stimularea comunicarii ideilor in interiorul companiei se acorda periodic premii de participare la tehnologie acelor manageri care implementeaza fluxuri noi de productie in alte divizii.
  5. angajatii care isi aduc o contributie semnificativa la nivelul tehnicii sunt alesi ca membri onorifici in Societatea Carlton.
  6. angajatilor care au conceput un nou produs li se permite sa-l implementeze si sa conduca proiectul respectiv in interiorul 3M ca si cum arfi departamentul lor sau divizia lor.
  7. un sistem original de ierarhie permite profesionistilor sa avanseze catre top management fara sa puna in pericol cercetarile, experimentele, activitatile pe linie strict profesionala.
  8. periodic, membrii diviziilor se intalnesc pentru a vorbi despre cele mai noi produse/servicii sau proiecte pe care le dezvolta fiecare dintre ele. (Asta imi amintesc ca sugerasem si eu managementului de la Clinicile YoyoPet! )
  9. comunicari stiintifice si tehnice in care se fac schimburi de idei si de descoperiri.
  10. pentru identificarea si mai buna gestionare a problemelor intampinate de clienti, precum si pentru folosirea datelor in procesele interne cu scopul de a genera noi solutii, echipe de cativa membri sunt trimise la sediile/domiciliile clientilor.
  11. prioritizare la nivel de proiecte/produse prin alegerea la nivelul fiecarei divizii a uneia pana la trei directii (proiecte) cu obiective specificate clar.
  12. autonomie si descentralizare; 42 de fabrici in 40 de state, majoritate situate in orase mici.
  13. folosirea unor scheme de participare la profit extinsa la aproape toti angajatii.
    Cu asemenea rotite strategice, care merg ca unse, cum sa nu intri in topul celor mai vizionare companii din lume! Acum ca le-am aflat, suntem liberi sa le aplicam si noi!

Umorul si creativitatea

   In „Cum sa gandesti ca Einstein” se povesteste la un moment dat un caz in care pasagerii unui avion care zbura pe o cursa interna in State, deturnat catre Cuba, au stat foarte cuminti, au fost chiar amuzati de ceea ce se intampla. Se intampla in 1969 cu o cursa Eastern Airlines. Mai exact, atunci cand pilotul le-a adus la cunostinta faptul ca avionul a fost deturnat si ca ruta de zbor s-a schimbat, pasagerii au inceput sa rada. Ei il recunoscusera printre ei pe Allan Funt care – la acea vreme realiza emisiunea „Candid camera” (Camera ascunsa) – si se asteptau sa fie subiectii unei glume. Asa ca, pe tot parcursul zborului, pasagerii s-au simtit minunat. Ii si vad imaginandu-si in gluma ca vor dansa pe muzica plina de viata dintr-un club cubanez alaturi de vreo femeie senzuala. 🙂 Doar la aterizare au inteles ca, de fapt, chiar au ajuns in Cuba!

     Dupa tot episodul ramane o concluzie foarte importanta: umorul ne face sa acceptam pana si lucrurile in mod obisnuit inacceptabile! De fapt, rasul are efecte multe si benefice asupra organismului. Pentru ca – incet, incet – sa ajungem acolo unde ne intereseaza (adica la capitolul Creativitate), trebuie sa spun ca unul dintre aceste efecte consta in dilatarea pupilelor astfel incat una dintre consecinte este pur si simplu aceea ca vedem mai mult si vedem mai bine decat in mod normal. Lucrul acesta nu este valabil numai strict fiziologic vorbind (adica doar in legatura cu simtul vazului) ci se extinde si in ceea ce priveste reprezentarea. Creand o stare de bine, de relaxare, umorul aduce cu sine flexibilitate, adica exact ceea ce este necesar pentru a surprinde perspective diferite si – implicit – solutii noi.

    Pe tot parcursul proceselor care necesita creativitate-inventivitate pastilele de umor sunt bine-venite. Mai mult, ele sunt absolut necesare atunci cand ne-am impotmolit. Schimbandu-ne starea, ne vom putea schimba si perceptia asupra situatiei, asupra provocarii. „Change the way you look at things and the things you look at will change!” este valabil mai mult ca oricand in aceasta situatie. Asta mai are legatura si cu un alt aspect: ar putea sa para chiar paradoxal dar nu numai ce nu stim (sau ceea ce nu stim ca nu stim) ne afecteaza, ne ingusteaza optiunile, ci si ceea ce stim! Chiar din momentul alegerii cuvintelor, noi alegem o anumita perspectiva si judecam situatia numai prin lentilele respective. Ori masura in care reusim sa jonglam cu punctele de vedere este masura libertatii noastre in gandirea inventiv-creativa. Iar pentru a fi creativi chiar avem nevoie de o asemenea libertate. Edison avea o replica „La naiba cu regulile! Incercam sa realizam ceva aici!”…

     Concluzia: umorul inseamna si genereaza flexibilitate iar flexibilitatea creaza mediul necesar in care noul poate sa apara si sa se dezvolte, in care resursele interioare si exterioare pot fi folosite mai eficient. Si ciclul se poate inchide apoi, amplificand procesele si randamentul.

I see possibilities

…infinite new possibilities!
Free Hit Counter