Creativitate de mana stanga – natura ne inzestreaza diferit

     In urma cu cativa ani, niste cercetatori americani au observat ca multi dintre oamenii care au ajuns in top in diverse domenii in S.U.A. scriu cu mana stanga. Ei s-au intrebat daca intre cele doua lucruri exista o legatura. Rezultatele cercetarilor au fost uimitoare: intre scrisul cu mana stanga – pe de-o parte – si creativitatea si succesul atins de persoana respectiva exista o legatura.

     Lucrurile stau in felul urmator: emisferele cerebrale sunt specializate. Pe langa acest aspect, fiecare emisfera coordoneaza activitatea jumatatii opuse a corpului. Astfel, atunci cand scriem cu mana dreapta, activitatea noastra este coordonata de emisfera stanga (care este specializata pe procese logice). Atunci cand incercam sa scriem cu mana stanga, se formeaza un nou centru al scrisului, de aceasta data pe emisfera dreapta (specializata pe procese emotionale, procese imaginativ-creative, perceptie holistica, imagine si muzica). Scriind cu mana stanga facem ca acel centru nervos nou format, care se invecineaza de centrul proceselor imaginativ-creative, sa-l activeze si pe acesta din urma. Pentru ca nu exista decat un centru al imaginatiei si creativitaii, cei care scriu cu mana stanga au un avantaj fata de cei care scriu cu mana dreapta: activand in mod repetat acest centru nervos ei “vad” in permanenta mai multe solutii posibile ale aceleeasi situatii. Aceasta le permite sa ia in considerare mai multi factori care influenteaza situatia si, in acest fel, sa creasca probabilitatea ca decizia pe care o iau sa fie una mai buna decat deciziile la care cei care scriu cu mana dreapta s-ar opri (de cele mai multe ori, trebuie sa recunoastem, avem tendinta sa ne oprim la prima solutie pe care o gasim).

     Ca sa avem acum o privire de perspectiva asupra fenomenului – comparatie intre stangaci si dreptaci – sa ne gandim ca in orice situatie de viata, indiferent de complexitatea ei, persoanele care scriu cu stanga au toate sansele sa ia decizii mai bune. Asta ii va propulsa, bineinteles, mult mai sus si mult mai usor, in cariera!

     Ar mai fi interesant de facut o cercetare in acest sens pentru a se stabili cam care este rata aparitiei caracteristicilor specifice geniilor printre cei ce scriu cu mana stanga, sau de vazut cam cate dintre genii scriau cu mana stanga. Este cunoscut faptul ca si Leonardo da Vinci era stangaci.

    

„Investigatia intelectuala” si „experimentul teoretic”

     Daca s-ar intalni o persoana/un grup de persoane pasionata/e de activitatea si de geniul lui Leonardo da Vinci cu o alta persoana/un alt grup de persoane pasionata/e de geniul si activitatea lui Albert Einstein, ar avea cu siguranta multe lucruri de discutat. Dar ce s-ar intampla daca – ipotetic vorbind – s-ar intalni chiar cele doua genii?!? O carte cu dialoguri ipotetice intre cei doi cred ca ar face inconjurul lumii si ar fi nemaipomenit daca as gasi pe cineva interesat de dezvoltarea unui proiect in acest sens. Totusi, cei doi se pot intalni in mintea fiecarei persoane pasionate de realizarile, de modul de a fi si de a gandi al celor doua personalitati.

     Ce-mi face sa se aprinda imediat un beculet este asemanarea izbitoare dintre „metodele de lucru”. Am folosit ghilimele pentru ca este vorba despre metode de lucru …cu mintea! Astfel:

  • in articolul despre Leonardo spuneam ca a atins excelenta ca urmare a nenumaratelor sale observatii de o deosebita acuratete, a experimentelor ingenioase, a reflectiilor adanci si temeinice. El folosea cel putin trei perspective asupra obiectului studiului si studia cat se poate de bine relatiile dintre elementele componente. Acorda o atentie deosebita pentru detalii – trecea de la un detaliu la altul numai dupa se familiariza si dupa ce intelegea absolut tot ce putea sa inteleaga referitor la primul.  Era analitic si metodic si nu a avut limite in ceea ce priveste investigatia intelectuala; imaginatia lui libera si fina capacitate de intelegere patrundeau oriunde dorea.
  • despre Einstein se stie faptul ca avea inca de mic obiceiul sa analizeze in detaliu orice punct de vedere/gand/idee/informatie si ca nu se angaja in dicutii legate de aspectele respective pana cand nu sonda mental fiecare implicatie pe care acestea puteau s-o aiba. Pentru aceasta, Einstein se folosea de experimente mentale. Crea pur si simplu mental probleme care sa-l ajute in a-si explora ideile. Imagina scenarii extreme din care tragea concluzii deosebit de utile in legatura cu ideile avansate. Se stie ca Einstein a spus ca „imaginatia este mai importanta decat cunoasterea”. El a numit acest mod de lucru „experimentul teoretic” sau „experiment mental” spunand – ori de cate ori avea ocazia – ca pentru experimentul teoretic nu ai nevoie decat de un stilou si o foaie.

     Cele doua genii au multe alte trasaturi comune ce trebuie analizate in detaliu.

I see possibilities

…infinite new possibilities!
Free Hit Counter

Sa invatam despre Leonardo

     Cartea “Leonardo”, de Michael White, se completeaza frumos cu fisierele audio ale lui Michael Gelb (”How to think like Leonardo da Vinci”). Ar putea fi rezumata printr-o fraza spusa la un moment dat de catre autor, care se referea la polivalenta lui Leonardo: “era pur si simplu prea talentat si prea energic pentru a fi ignorat sau dat la o parte prea multa vreme”.

Cred ca invatand despre el putem invata de la el! Lucrul acesta – bineinteles – nu ne poate fi decat deosebit de util. Mie personal, mi-au atras atentia urmatoarele aspecte pe care le consider deosebit de importante:

  • facea insemnari. Din cele 13000 de pagini cu insemnari – cat se apreciaza ca ar fi lasat in urma Leonardo – nu s-au mai pastrat decat aproximativ 7000. In insemnarile sale nu avea o ordine si folosea foarte mult desenele cat mai exacte cu putinta. Folosea metode de stratificare a continutului si o tehnica pe care acum o numim hypertext. Consider ca aceasta modalitate de a face insemnari ii stimula foarte mult creativitatea, favorizand in mod deosebit capacitatea de combinare a modelelor, ideilor, concluziilor desprinse din experimente etc. In zilele noastre, acest mod de a face insemnari a constituit izvorul de inspiratie pentru metoda de mind mapping a lui Tony Buzan (Michael Gelb spune asta).

  • era pasionat de domenii variate, in multe dintre ele atingand excelenta ca urmare a nenumaratelor sale observatii de o deosebita acuratete, a experimentelor ingenioase, a reflectiilor adanci si temeinice. Viziunea lui asupra vietii – in general – si asupra obiectului studiului – in particular – era una holistica; folosea cel putin trei perspective asupra obiectului studiului si studia cat se poate de bine relatiile dintre elementele componente. Acorda o atentie deosebita pentru detalii – trecea de la un detaliu la altul numai dupa se familiariza si dupa ce intelegea absolut tot ce putea sa inteleaga referitor la primul. Dintre domeniile in care si-a manifestat geniul fac parte: pictura, sculptura, optica (a fost deosebit de interesat de natura luminii si de comportamentul ei, aplicand concluziile sale in pictura si sculptura), muzica (Leonardo canta foarte bine la diferite instrumente muzicale si proiecta asemenea instrumente – unele ramanand doar in stadiu de schita), arhitectura, automatizare si inlocuirea muncii manuale, strategie militara, inginerie militara, filosofie, anatomie, astronomie, geodezie, zbor. Facea extrapolari, intr-un mod remarcabil, pe baza cunostintelor la care ajungea.

  • Citește restul acestei intrări »