Networking si un tip

     Trecuse ceva timp de cand voiam sa mai adaug in blogroll doua site-uri importante in domeniu. Consider newsletterele lor deosebit de relevante.  Acum a venit momentul. Start2think.com ne explica ce inseamna Advanced Systematic Inventive Thinking (ASIT) – gandirea sistematic inventiva – o tehnica deosebit de utila pentru inovatie. In plus, pe innovationtools.com se gasesc multe articole interesante, resurse relevante, detalii despre tehnci.

Pontul se refera la o chestie pe cat de simpla pe atat de utila: marimea. De fapt, nu este vorba numai despre marime ci putem generaliza la ceea ce in NLP poarta numele de „lucru cu modalitatile”. Adica: „mai mare/mai mic”, „mai aproape/mai departe”, „alb-negru/color”, „mai tare/mai incet”, „mai repede/mai incet”, „mai putin/mai mult”, „mai cald/mai rece” sau combinatii intre ele.

Sunt utile in creativitate si inovatie? Bineinteles! Daca schimbam macar una dintre aceste caracteristici, in sistemul respectiv vor interveni modificari. Ramane sa le pastram pe cele care genereaza efectele dorite de noi si – daca mai este necesar – sa le calibram. 

Reclame

Stress-ul si creativitatea

     Pe octavdafinoiu.ro am postat un articol despre doua experimente facute pe porcusori. Ele sunt relevante in ce priveste efectul stress-ului asupra comportamentului si asupra capacitatii de a invata si a memoriei.

     Stress-ul afecteaza – de asemenea – si capacitatile imaginativ-creative. De traume nici nu mai vorbesc. In asemenea situatii (trauma, frica, stress permanent) zona din creier raspunzatoare de creativitate si imaginatie pur si simplu se opreste. Acest lucru ne impiedica practic sa ne folosim eficient resursele interioare – ma refer aici la capacitatea noastra de a cauta, a vedea si imagina solutii pentru contextele cu care ne confruntam. In schimb pot fi activate zone din creier raspunzatoare de instincte, in functie de cat de dificila si de importanta este situatia-problema.

     In cazul unor evenimente deosebit de grave se intampla ceea ce specialistii numesc „atac la amygdala”. Este vorba de o paralizare temporara a activitatii unor centri nervosi printre care si zona raspunzatoare de procesele imaginativ-creative. Aceasta „pana de curent” dureaza cca trei ore, timp in care individul se aduna cu greu, are dificultati in a gandi coerent si intra practic intr-un fel de bucla a gandirii care are in centrul ei evenimentul traumatizant ce a survenit; firul gandirii este asemanator unui pick-up stricat al carui ac aluneca in continuu pe acelasi sant al discului.

     De principiu, exista solutii si pentru asemenea situatii. Cel putin una dintre ele vine din domeniul programarii neuro-lingvistice/conditionarii neuro-asociative. Ea are la baza faptul ca nu situatia ne afecteaza direct ci modul in care o interpretam noi. Ca atare, noi am putea schimba semnificatia contextului respectiv astfel incat sa nu ne mai afecteze atat de mult.

Sa invatam despre Leonardo

     Cartea “Leonardo”, de Michael White, se completeaza frumos cu fisierele audio ale lui Michael Gelb (”How to think like Leonardo da Vinci”). Ar putea fi rezumata printr-o fraza spusa la un moment dat de catre autor, care se referea la polivalenta lui Leonardo: “era pur si simplu prea talentat si prea energic pentru a fi ignorat sau dat la o parte prea multa vreme”.

Cred ca invatand despre el putem invata de la el! Lucrul acesta – bineinteles – nu ne poate fi decat deosebit de util. Mie personal, mi-au atras atentia urmatoarele aspecte pe care le consider deosebit de importante:

  • facea insemnari. Din cele 13000 de pagini cu insemnari – cat se apreciaza ca ar fi lasat in urma Leonardo – nu s-au mai pastrat decat aproximativ 7000. In insemnarile sale nu avea o ordine si folosea foarte mult desenele cat mai exacte cu putinta. Folosea metode de stratificare a continutului si o tehnica pe care acum o numim hypertext. Consider ca aceasta modalitate de a face insemnari ii stimula foarte mult creativitatea, favorizand in mod deosebit capacitatea de combinare a modelelor, ideilor, concluziilor desprinse din experimente etc. In zilele noastre, acest mod de a face insemnari a constituit izvorul de inspiratie pentru metoda de mind mapping a lui Tony Buzan (Michael Gelb spune asta).

  • era pasionat de domenii variate, in multe dintre ele atingand excelenta ca urmare a nenumaratelor sale observatii de o deosebita acuratete, a experimentelor ingenioase, a reflectiilor adanci si temeinice. Viziunea lui asupra vietii – in general – si asupra obiectului studiului – in particular – era una holistica; folosea cel putin trei perspective asupra obiectului studiului si studia cat se poate de bine relatiile dintre elementele componente. Acorda o atentie deosebita pentru detalii – trecea de la un detaliu la altul numai dupa se familiariza si dupa ce intelegea absolut tot ce putea sa inteleaga referitor la primul. Dintre domeniile in care si-a manifestat geniul fac parte: pictura, sculptura, optica (a fost deosebit de interesat de natura luminii si de comportamentul ei, aplicand concluziile sale in pictura si sculptura), muzica (Leonardo canta foarte bine la diferite instrumente muzicale si proiecta asemenea instrumente – unele ramanand doar in stadiu de schita), arhitectura, automatizare si inlocuirea muncii manuale, strategie militara, inginerie militara, filosofie, anatomie, astronomie, geodezie, zbor. Facea extrapolari, intr-un mod remarcabil, pe baza cunostintelor la care ajungea.

  • Citește restul acestei intrări »