Puterea unei intrebari

     De foarte multe ori, oamenii fug de lucrurile simple. Pentru ca sunt …prea simple!
Mi-am pus intrebarea urmatoare: „de ce, in unele cazuri, nu stim sa rezolvam o problema?” Raspunsul din finalul provocarii este de multe ori atat de simplu incat ne si necajim ca ne-am chinuit. De multe ori, si puterea si misterul se ascund in spatele simplitatii. Si atunci, de ce – cateodata – nu stim sa rezolvam o problema?

Ca sa caut raspunsul, la nivelul acesta de generalizare (adica sa fie valabil in toate cazurile de probleme cu care ne batem capul), a trebuit sa caut in lucruri simple.

Hai sa intoarcem putin situatia pe alta fata! In loc sa spunem ca nu gasim raspunsul, sa spunem ca raspunsul exista deja si este acolo. Doar ca mai trebuie sa invatam sa-l vedem. Daca raspunsul e acolo dar eu nu-l vad, inseamna ca problema nu este in afara mea ci tocmai in imaginea din mintea mea. Si cum operez cu imaginea din mintea mea? Cum caut prin ea?

INTREBAND! Asa caut si asa modelez reprezentarea: punand intrebari.

Asta trebuie sa facem ca sa rezolvam problemele: sa punem cat mai multe intrebari. Legate de fiecare element in parte si de relatiile dintre ele. Pentru ca fiecare element, fiecare caracteristica a lui si fiecare relatie (toate relevate de intrebari) reprezinta cate un punct de acces intr-o problema. Iar punctele de acces in problema ne duc la rezolvari.

Atunci cand ne blocam, raspunsul este o intrebare mai buna!

Iata un exercitiu: directorul unui turneu de tenis trebuie sa puna la punct calendarul evenimentului. Pentru asta, ele are de calculat, mai intai, cate meciuri se vor juca intre cei 131 de jucatori inscrisi. Cate meciuri se vor desfasura pe parcursul turneului?

Reclame

Umorul si creativitatea

   In „Cum sa gandesti ca Einstein” se povesteste la un moment dat un caz in care pasagerii unui avion care zbura pe o cursa interna in State, deturnat catre Cuba, au stat foarte cuminti, au fost chiar amuzati de ceea ce se intampla. Se intampla in 1969 cu o cursa Eastern Airlines. Mai exact, atunci cand pilotul le-a adus la cunostinta faptul ca avionul a fost deturnat si ca ruta de zbor s-a schimbat, pasagerii au inceput sa rada. Ei il recunoscusera printre ei pe Allan Funt care – la acea vreme realiza emisiunea „Candid camera” (Camera ascunsa) – si se asteptau sa fie subiectii unei glume. Asa ca, pe tot parcursul zborului, pasagerii s-au simtit minunat. Ii si vad imaginandu-si in gluma ca vor dansa pe muzica plina de viata dintr-un club cubanez alaturi de vreo femeie senzuala. 🙂 Doar la aterizare au inteles ca, de fapt, chiar au ajuns in Cuba!

     Dupa tot episodul ramane o concluzie foarte importanta: umorul ne face sa acceptam pana si lucrurile in mod obisnuit inacceptabile! De fapt, rasul are efecte multe si benefice asupra organismului. Pentru ca – incet, incet – sa ajungem acolo unde ne intereseaza (adica la capitolul Creativitate), trebuie sa spun ca unul dintre aceste efecte consta in dilatarea pupilelor astfel incat una dintre consecinte este pur si simplu aceea ca vedem mai mult si vedem mai bine decat in mod normal. Lucrul acesta nu este valabil numai strict fiziologic vorbind (adica doar in legatura cu simtul vazului) ci se extinde si in ceea ce priveste reprezentarea. Creand o stare de bine, de relaxare, umorul aduce cu sine flexibilitate, adica exact ceea ce este necesar pentru a surprinde perspective diferite si – implicit – solutii noi.

    Pe tot parcursul proceselor care necesita creativitate-inventivitate pastilele de umor sunt bine-venite. Mai mult, ele sunt absolut necesare atunci cand ne-am impotmolit. Schimbandu-ne starea, ne vom putea schimba si perceptia asupra situatiei, asupra provocarii. „Change the way you look at things and the things you look at will change!” este valabil mai mult ca oricand in aceasta situatie. Asta mai are legatura si cu un alt aspect: ar putea sa para chiar paradoxal dar nu numai ce nu stim (sau ceea ce nu stim ca nu stim) ne afecteaza, ne ingusteaza optiunile, ci si ceea ce stim! Chiar din momentul alegerii cuvintelor, noi alegem o anumita perspectiva si judecam situatia numai prin lentilele respective. Ori masura in care reusim sa jonglam cu punctele de vedere este masura libertatii noastre in gandirea inventiv-creativa. Iar pentru a fi creativi chiar avem nevoie de o asemenea libertate. Edison avea o replica „La naiba cu regulile! Incercam sa realizam ceva aici!”…

     Concluzia: umorul inseamna si genereaza flexibilitate iar flexibilitatea creaza mediul necesar in care noul poate sa apara si sa se dezvolte, in care resursele interioare si exterioare pot fi folosite mai eficient. Si ciclul se poate inchide apoi, amplificand procesele si randamentul.

Esenta creativitatii

Exista o esenta a creativitatii?

    Cred ca, mai ales pentru a sistematiza demersul nostru, cel mai potrivit mod de a incerca sa raspundem este sa vedem sensul cuvantului si al cuvintelor asociate lui in dictionarul explicativ.

In DEX:

  1. Creativitate – insusirea de a fi creativ, putere creatoare;

  2. A crea – A face ceva ce nu exista inainte; a intemeia, a produce, a infiinta: a organiza <> A inventa, a nascoci: a concepe, a compune;

  3. A inventa – A crea, a nascoci ceva nou care nu a existat pana atunci, a imagina pentru prima data; a face o descoperire tehnica;

  4. Inventivitate – insusirea de a fi inventiv; imaginatie creatoare, ingeniozitate;

  5. Imaginatie – capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor, reprezentarilor sau ideilor acumulate anterior; reprezentare produsa de aceasta facultate.

    Concluzionam:

  • reprezentare sau idee ce are la baza reprezentari, perceptii, idei acumulate anterior,

  • caracterizata in mod esential prin noutate (nu a existat pana la momentul respectiv),

  • care se poate transpune in opere diverse, descoperiri tehnice, idei, produse ori servicii, moduri/metode/modele noi de organizare.

    Avand in vedere elementele pe care le-am subliniat in concluzii, fundamentul creativitatii este reprezentat de asocieri neuronale noi care sa genereze o imagine mentala noua. Ne-ar fi mai usor sa urmarim procesul folosind urmatoarele categorii: elemente, operatii si rezultate (sau produse ale operatiilor).

Citește restul acestei intrări »