Decolteu catre o minte de geniu

     Cu aproximativ o luna in urma incercasem sa definesc decolteul unei femei printr-un poem hai-ku. Nu am reusit sa ma restrang la numarul limita de silabe dar stiu ca iesise ceva frumos. Chiar l-am scris pe un post it. Problema este ca astazi mi-am amintit de momentul respectiv si mi-am dat seama ca am uitat cum suna poemul. Am incercat sa-mi amintesc dar apoi mi-am zis ca ar fi mai bine sa o iau de la capat. A iesit asa:

Decolteu

…fereastra triunghiulara catre fantezii fierbinti.

Desi stiu ca este cu mult diferit fata de incercarea initiala, ceea ce mi se pare acum deosebit este faptul ca ideea de baza a conceptului poate fi aplicata si in creativitate – fereastra catre minte, catre gandire si imaginatie. O fereastra catre un teritoriu in care, plecand de la un „dat” placut, atragator, poti ajunge la elemente dezirabile, la posibilitati nelimitate si neingradite.

Intr-un fel, este ceea ce face Robert Dilts in cartea „Strategies of Genius (vol. II) – Albert Einstein” despre care pot sa spun ca este cea mai importanta carte ce mi-a trecut prin mana. In urma a zeci de ani de munca, strategia gandirii creative a lui Einstein este sintetizata intocmai ca un poem hai-ku. Pentru Einstein, procesele psihologice fundamentale pentru gandire erau „sense experiences”, „memory pictures”, „images”, „feelings” si „language”. Acestea erau folosite in felul urmator:

  1. Experientele senzoriale formau input-ul pentru demersul creativ/strategie.
  2. Aceste experiente senzoriala lasa in memorie imagini care intra intr-un joc al combinarilor cu constructele imaginate, printr-un proces de asociere stimulat de senzatiile kinestezice si de activitatea musculara (/ideea de miscare).
  3. Numeroasele siruri de imagini care rezulta din aceste combinari sunt observate apoi de la un nivel superior prin prisma unor concepte despre care se observa ca se repeta, niste pattern-uri care constituie elemente ordonatoare prin faptul ca realizeaza conexiuni intre serii de imagini care anterior nu aveau vreo legatura.
  4. Un sentiment va indica apoi (la un moment dat) gradul de completare, de conexiune intre elemente, furnizand un feedback si o intarire pentru jocul combinarilor care este astfel modelat si directionat.
  5. Conceptele vizuale care rezulta din interactiunea dintre jocul combinarilor, pattern si sentiment sunt apoi evaluate si exprimate cu ajutorul conceptelor logice (matematice sau verbale). 

Cine doreste sa citeasca „Strategies of Genius” ma poate contacta.

Reclame

Sa invatam despre Leonardo

     Cartea “Leonardo”, de Michael White, se completeaza frumos cu fisierele audio ale lui Michael Gelb (”How to think like Leonardo da Vinci”). Ar putea fi rezumata printr-o fraza spusa la un moment dat de catre autor, care se referea la polivalenta lui Leonardo: “era pur si simplu prea talentat si prea energic pentru a fi ignorat sau dat la o parte prea multa vreme”.

Cred ca invatand despre el putem invata de la el! Lucrul acesta – bineinteles – nu ne poate fi decat deosebit de util. Mie personal, mi-au atras atentia urmatoarele aspecte pe care le consider deosebit de importante:

  • facea insemnari. Din cele 13000 de pagini cu insemnari – cat se apreciaza ca ar fi lasat in urma Leonardo – nu s-au mai pastrat decat aproximativ 7000. In insemnarile sale nu avea o ordine si folosea foarte mult desenele cat mai exacte cu putinta. Folosea metode de stratificare a continutului si o tehnica pe care acum o numim hypertext. Consider ca aceasta modalitate de a face insemnari ii stimula foarte mult creativitatea, favorizand in mod deosebit capacitatea de combinare a modelelor, ideilor, concluziilor desprinse din experimente etc. In zilele noastre, acest mod de a face insemnari a constituit izvorul de inspiratie pentru metoda de mind mapping a lui Tony Buzan (Michael Gelb spune asta).

  • era pasionat de domenii variate, in multe dintre ele atingand excelenta ca urmare a nenumaratelor sale observatii de o deosebita acuratete, a experimentelor ingenioase, a reflectiilor adanci si temeinice. Viziunea lui asupra vietii – in general – si asupra obiectului studiului – in particular – era una holistica; folosea cel putin trei perspective asupra obiectului studiului si studia cat se poate de bine relatiile dintre elementele componente. Acorda o atentie deosebita pentru detalii – trecea de la un detaliu la altul numai dupa se familiariza si dupa ce intelegea absolut tot ce putea sa inteleaga referitor la primul. Dintre domeniile in care si-a manifestat geniul fac parte: pictura, sculptura, optica (a fost deosebit de interesat de natura luminii si de comportamentul ei, aplicand concluziile sale in pictura si sculptura), muzica (Leonardo canta foarte bine la diferite instrumente muzicale si proiecta asemenea instrumente – unele ramanand doar in stadiu de schita), arhitectura, automatizare si inlocuirea muncii manuale, strategie militara, inginerie militara, filosofie, anatomie, astronomie, geodezie, zbor. Facea extrapolari, intr-un mod remarcabil, pe baza cunostintelor la care ajungea.

  • Citește restul acestei intrări »