Networking si un tip

     Trecuse ceva timp de cand voiam sa mai adaug in blogroll doua site-uri importante in domeniu. Consider newsletterele lor deosebit de relevante.  Acum a venit momentul. Start2think.com ne explica ce inseamna Advanced Systematic Inventive Thinking (ASIT) – gandirea sistematic inventiva – o tehnica deosebit de utila pentru inovatie. In plus, pe innovationtools.com se gasesc multe articole interesante, resurse relevante, detalii despre tehnci.

Pontul se refera la o chestie pe cat de simpla pe atat de utila: marimea. De fapt, nu este vorba numai despre marime ci putem generaliza la ceea ce in NLP poarta numele de „lucru cu modalitatile”. Adica: „mai mare/mai mic”, „mai aproape/mai departe”, „alb-negru/color”, „mai tare/mai incet”, „mai repede/mai incet”, „mai putin/mai mult”, „mai cald/mai rece” sau combinatii intre ele.

Sunt utile in creativitate si inovatie? Bineinteles! Daca schimbam macar una dintre aceste caracteristici, in sistemul respectiv vor interveni modificari. Ramane sa le pastram pe cele care genereaza efectele dorite de noi si – daca mai este necesar – sa le calibram. 

Decolteu catre o minte de geniu

     Cu aproximativ o luna in urma incercasem sa definesc decolteul unei femei printr-un poem hai-ku. Nu am reusit sa ma restrang la numarul limita de silabe dar stiu ca iesise ceva frumos. Chiar l-am scris pe un post it. Problema este ca astazi mi-am amintit de momentul respectiv si mi-am dat seama ca am uitat cum suna poemul. Am incercat sa-mi amintesc dar apoi mi-am zis ca ar fi mai bine sa o iau de la capat. A iesit asa:

Decolteu

…fereastra triunghiulara catre fantezii fierbinti.

Desi stiu ca este cu mult diferit fata de incercarea initiala, ceea ce mi se pare acum deosebit este faptul ca ideea de baza a conceptului poate fi aplicata si in creativitate – fereastra catre minte, catre gandire si imaginatie. O fereastra catre un teritoriu in care, plecand de la un „dat” placut, atragator, poti ajunge la elemente dezirabile, la posibilitati nelimitate si neingradite.

Intr-un fel, este ceea ce face Robert Dilts in cartea „Strategies of Genius (vol. II) – Albert Einstein” despre care pot sa spun ca este cea mai importanta carte ce mi-a trecut prin mana. In urma a zeci de ani de munca, strategia gandirii creative a lui Einstein este sintetizata intocmai ca un poem hai-ku. Pentru Einstein, procesele psihologice fundamentale pentru gandire erau „sense experiences”, „memory pictures”, „images”, „feelings” si „language”. Acestea erau folosite in felul urmator:

1. Experientele senzoriale formau input-ul pentru demersul creativ/strategie.
2. Aceste experiente senzoriala lasa in memorie imagini care intra intr-un joc al combinarilor cu constructele imaginate, printr-un proces de asociere stimulat de senzatiile kinestezice si de activitatea musculara (/ideea de miscare).
3. Numeroasele siruri de imagini care rezulta din aceste combinari sunt observate apoi de la un nivel superior prin prisma unor concepte despre care se observa ca se repeta, niste pattern-uri care constituie elemente ordonatoare prin faptul ca realizeaza conexiuni intre serii de imagini care anterior nu aveau vreo legatura.
4. Un sentiment va indica apoi (la un moment dat) gradul de completare, de conexiune intre elemente, furnizand un feedback si o intarire pentru jocul combinarilor care este astfel modelat si directionat.
5. Conceptele vizuale care rezulta din interactiunea dintre jocul combinarilor, pattern si sentiment sunt apoi evaluate si exprimate cu ajutorul conceptelor logice (matematice sau verbale). 

Cine doreste sa citeasca „Strategies of Genius” ma poate contacta.

Imaginile stimuleaza creativitatea

Pe octavdafinoiu.ro am postat un articol care aduce completari celui referitor la depozitarele de idei. In articolul respectiv am insistat asupra rolului imaginilor in stimularea creativitatii si am dat exemplul operarii cu bancile de imagini, fie ele organizate sau nu.

Ar mai fi important faptul ca, atunci cand privim fotografii, se activeaza alti centri nervosi decat in momentele in care doar incercam sa gasim continuari logice ale unor idei/concepte. In aceasta situatie, cu emisfera dreapta „pornita”, ne va fi mult mai usor sa vedem relatii si conexiuni noi si sa generam noul, fie referitor la idei si perspective, fie referitor la obiecte, situatii etc. Este procesul pe care Edward de Bono il numeste gandire laterala.

Mecanisme pentru stimularea inovatiei

    Daca intrebi vreun manager cu MBA sau vreun profesor de scoala de afaceri care sunt companiile cele mai vizionare, iti va mentiona precis printre ele si 3M.

    Cu ceva timp in urma, intr-o carte despre cele mai bune 100 de decizii de management din istorie, gasisem si decizia managerilor de la 3M de a acorda angajatilor 10-15% din timpul de munca pentru dezvoltarea proiectelor personale. Chiar mi s-a parut ceva deosebit; o decizie foarte inspirata, strategica. Sa stimulezi experimentele pentru ca, mai apoi, sa pastrezi ceea ce se dovedeste a fi o inovatie deosebita este cel mai bun lucru pe care il poate hotara un manager in ce priveste mai buna valorificare a potentialului resurselor umane.

    Dar ceea ce am aflat despre 3M intrece orice asteptari pe care le-as fi putut avea, desi stiam ca face parte dintre companiile cele mai vizionare! „Regula 15%” nu este singurul mecanism care stimuleaza progresul la 3M. Mai sunt alte… 13 mecanisme!

    Iata-le mentionate in continuare:

1. pentru stimularea dezvoltarii de noi produse s-a instituit regula ca 25% din vanzarile fiecarei divizii sa provina din produse/servicii introduse in ultimii 5 ani.
2. pentru stimularea intraprenoriatului a luat nastere premiul „Pasul de Aur”. Evident, cei care isi asuma riscuri si reusesc sa puna pe picioare cele mai bune idei noi de afaceri vor primi acest premiu.
3. tot pentru stimularea intraprenoriatului s-a infiintat o bursa. Valoare ei maxima este de 50.000 de dolari.
4. pentru stimularea comunicarii ideilor in interiorul companiei se acorda periodic premii de participare la tehnologie acelor manageri care implementeaza fluxuri noi de productie in alte divizii.
5. angajatii care isi aduc o contributie semnificativa la nivelul tehnicii sunt alesi ca membri onorifici in Societatea Carlton.
6. angajatilor care au conceput un nou produs li se permite sa-l implementeze si sa conduca proiectul respectiv in interiorul 3M ca si cum arfi departamentul lor sau divizia lor.
7. un sistem original de ierarhie permite profesionistilor sa avanseze catre top management fara sa puna in pericol cercetarile, experimentele, activitatile pe linie strict profesionala.
8. periodic, membrii diviziilor se intalnesc pentru a vorbi despre cele mai noi produse/servicii sau proiecte pe care le dezvolta fiecare dintre ele. (Asta imi amintesc ca sugerasem si eu managementului de la Clinicile YoyoPet! )
9. comunicari stiintifice si tehnice in care se fac schimburi de idei si de descoperiri.
10. pentru identificarea si mai buna gestionare a problemelor intampinate de clienti, precum si pentru folosirea datelor in procesele interne cu scopul de a genera noi solutii, echipe de cativa membri sunt trimise la sediile/domiciliile clientilor.
11. prioritizare la nivel de proiecte/produse prin alegerea la nivelul fiecarei divizii a uneia pana la trei directii (proiecte) cu obiective specificate clar.
12. autonomie si descentralizare; 42 de fabrici in 40 de state, majoritate situate in orase mici.
13. folosirea unor scheme de participare la profit extinsa la aproape toti angajatii.

    Cu asemenea rotite strategice, care merg ca unse, cum sa nu intri in topul celor mai vizionare companii din lume! Acum ca le-am aflat, suntem liberi sa le aplicam si noi!

I see possibilities

…infinite new possibilities!